Ayleth [NG]
Moderator
- Joined
- Sep 22, 2017
- Messages
- 209
Construirea Unei Relații Accelerate Către Zeus
Așa cum a spus Înalta Preoteasă Maxine în repetate rânduri în cadrul ToZ [lucru pe care l‑am urmat și eu ca novice, la fel ca orice alt membru avansat] modul de a construi o relație cu Zeus și cu Zeii este, în primul rând, prin ritualuri dedicate lor, prin meditație, dar mai ales prin război spiritual.
Desigur, este firesc ca fiecare să‑și cunoască propriile limite. Aceasta este o lege universală. Nimeni nu poate alerga în forță fără oprire toată ziua la nesfârșit, iar în același fel nimeni nu poate purta război spiritual fără oprire. Orice lucru are limitele sale. Un atlet de performanță nu este același lucru cu cineva care „s‑a înscris la sală săptămâna trecută”.
Nu este nici necesar ca toți să devină atleți de performanță; este suficient să spunem: „scopul meu este să fiu în formă”, ceea ce, în acest context, reprezintă un bine universal pentru toți.
Totuși, în același timp, Zeii observă oamenii care se străduiesc să evolueze și care rămân statornici pe cale, mergând înainte. Nivelurile diferă, dar intenția și direcția ar trebui să fie aceleași.
De-a lungul anilor, și chiar aici, am văzut adesea oameni care au o credință slabă în Zeus, slabă în sensul că nici nu susțin cu adevărat această relație. O extensie a acestui lucru poate apărea și în relația cu propriul Daimon Gardian.
Aceasta poate proveni dintr-o cunoaștere insuficientă a Zeilor, din lipsă de experiență, din faptul că nu sunt suficient de prezenți în viața cuiva sau, în general, din alte probleme persistente legate de propria minte. O viață trăită pe „calea rapidă” poate contribui, de asemenea, la acest lucru: așa cum cineva își poate pierde legătura cu un prieten foarte bun din lipsă de timp și atenție, la fel nu își mai acordă nici măcar puțin timp pentru a‑și cultiva relația cu Zeii. Însă, dacă cineva ține cu adevărat la cineva, ar trebui să facă măcar ceva. Spre deosebire de mulți oameni, Zeii apreciază gesturile și le înțeleg pe deplin. Deși motivele pot fi numeroase, o cale de a le depăși este păstrarea unei minți deschise și împlinirea a ceea ce un Zevist este chemat să facă pentru a trece peste aceste obstacole.
Este necesar ca omul să‑i caute în mod activ și să încerce să intre în comunicare cu Ei. Atunci vor veni semne incontestabile din partea Zeilor, care arată că Ei sunt acolo. Din cauza lipsei de claritate și a uitării proprii minții omenești, construirea unei relații cu Zeii va necesita timp, probabil ani, însă, pe măsură ce cineva înaintează, îndrumarea lor va deveni din ce în ce mai evidentă și va fi simțită direct. În cele din urmă, omul va ajunge să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat.
Acordă atenție cuvântului semnale. Semnalele sunt o formă puternică de comunicare, mai mult sau mai puțin subtilă, însă, dacă cineva are o atenție dezvoltată, va putea observa aceste lucruri în propria viață, iar ele pot avertiza sau semnala anumite aspecte specifice. Lumea exterioară nu este goală, ci este plină de simbolism. Pe măsură ce mintea capătă mai multă claritate prin meditație, iar omul ajunge să se înțeleagă mai bine pe sine și lumea, acest limbaj al comunicării devine din ce în ce mai limpede.
Un semnal poate fi, de exemplu, un număr pe care îl vezi frecvent, iar acel număr poate aparține unui Daimon. Sau numele unui Demon care se repetă constant în mintea ta. Acestea sunt semne că Daimonul încearcă, într‑un fel, să comunice cu tine. Pentru cei care își caută Daimonul Gardian, astfel de lucruri se pot întâmpla dacă există măcar un anumit grad de deschidere spirituală. Acest proces poate funcționa și invers: cineva poate fi el însuși atras sau chiar preocupat intens de un anumit Daimon, simțind o puternică atracție sau dragoste față de acesta.
De‑a lungul anilor am observat că oamenii care nu ajung prea departe în acest demers se încadrează doar în două categorii: cei care nu tratează lucrurile cu un minim de seriozitate (auto‑explicativ) și cei care sunt evrei. A doua categorie nu are, de fapt, nicio legătură cu acest drum și nu va obține nimic din ‘Zevism’, indiferent cât de mult ar încerca. După ce cineva capătă o experiență foarte mare (și chiar spun asta cu toată seriozitatea, foarte mare), aceste categorii devin ușor de observat în toate lucrurile, vizibil distincte.
Cu toate acestea, omul se poate așeza singur pe drumul eșecului atunci când nu mai acordă importanță sacramentului sacru pe care l‑a săvârșit. Cu alte cuvinte, nu a înțeles că Dedicarea este, într‑un anumit sens, o ridicare la un nivel superior. Ușa a fost deschisă. Rămâne ca omul să pășească prin ea și să înceapă să exploreze noua lume.
Este important, pentru ca orice relație să dăinuie, fie ea umană sau cu Zeii, ca cineva să facă și lucrurile pe care cealaltă parte le dorește; trebuie să existe un schimb, un echilibru între a oferi și a primi. Nu poți doar să iei, trebuie să și dai. Așa cum nu poți menține prietenii profunde fără timp și fără grijă, la fel stau lucrurile și cu Zeii. Tu faci ceva, iar ei vor răspunde la rândul lor.
La fel ca în prieteniile dintre oameni, legătura cu cineva se construiește în timp. Iar Daimonii nu sunt precum ființele umane obișnuite. Ei au alte cerințe, alte lucruri care îi atrag către oameni. Un exemplu clar este faptul că apreciază în mod deosebit oamenii care încearcă să avanseze spiritual.
Mulți oameni se fixează excesiv pe comunicarea verbală, pe „auzirea” Zeilor, însă acest lucru nu reprezintă, de cele mai multe ori, o dovadă reală (și ajunge frecvent să fie o iluzie, dacă persoana nu se află la nivelul necesar pentru a percepe corect). Există multe motive pentru aceasta, explicate în alte predici.
Un alt mod de a‑ți evalua relația cu Zeus nu este câtă atenție „simți”, ci dacă înaintezi pe cale. Sentimentele pot fluctua frecvent în acest proces. Dacă te uiți înapoi la tine însuți după ce ai intrat în Zevism și observi că ești un om mai bun, vei vedea că te îndrepți înainte, nu înapoi, în viața ta, măcar cu un pas. Pe acest drum are loc o evoluție interioară profundă. Avansarea spirituală, susținută de dovezi concrete, vine odată cu trecerea timpului. Iar obstacolele pe care viața le așază în fața ta pot fi depășite cu atât mai ușor cu cât relația ta cu Zeii este mai puternică.
Acest lucru este destul de clar dacă luăm ca exemplu pe cei care pur și simplu se dedică și apoi renunță. Se întorc după zece ani fără să fi evoluat deloc, sub nicio formă. Fără aport, fără rezultat. Deși au săvârșit sacramentul și au deschis ușa, au ales să meargă la stânga sau la dreapta și nu au pășit niciodată prin ea. Ușa rămâne deschisă, dar atât este tot ce se poate vedea. Pentru acești oameni, care au deschis ușa și nu au trecut pragul, se cântă melodii triste.
Nu ajungi foarte târziu la petrecere, sau după ce petrecerea s‑a terminat, și te aștepți ca toată lumea să fie dispusă să danseze cu tine. Nu are sens. Vestea bună este că întotdeauna există alte petreceri și alte întâlniri, așa că poți prinde mereu următorul vals, întotdeauna există o altă ocazie. Problema este că noi, oamenii, avem o durată de viață limitată, iar de aceea este mai bine să nu‑ți arunci timpul la gunoi, fiindcă în viitor vei ajunge să‑ți dorești să fi făcut parte din toate acestea cu zece ani mai devreme, odată ce vei înțelege ce ai pierdut de‑a lungul întregului timp.
Există, de asemenea, niveluri în acest parcurs, fiecare nivel succesiv, pe măsură ce cineva este inițiat, este trecut ca printr‑un prag, la anumite intervale. Pentru cei familiarizați cu jocurile, spus simplu: ’puncte de control’. Din acestea nu te mai poți întoarce înapoi, ci doar înainte. Nu poți dezînvăța Adevărul, iar atunci când meditezi și ajungi să faci ca lucrurile să funcționeze cu adevărat, nu mai poți uita acest lucru. Și nici nu îți vei dori cu adevărat să o faci, indiferent de motiv. Acest proces îți consolidează progresul și înțelegerea.
Aceste etape pot fi perioade de împuternicire, de curățare, de înălțare. Există un drum pe care omul îl urmează, iar pe măsură ce înaintează pe el, poate privi înapoi și îl poate recunoaște. Chiar și propria viață sau anumite coincidențe stranii pot reflecta acest parcurs. La început, toate acestea nu vor avea prea mult sens, abia atunci când privești în urmă, lucrurile încep să capete adevăratul lor înțeles.
O mare parte din toate acestea ține și de locul în care se află fiecare suflet în parte, de ceea ce își dorește să atingă și de ceea ce încearcă să realizeze.
În afara războiului spiritual, importanța comunicării cu Zeii este esențială, așa cum s‑a menționat mai sus. Aceasta implică rugăciunea sau, altfel spus, încercarea de a intra într‑o comunicare telepatică. Nu este necesar să auzi cuvinte rostite sau voci, este important, mai degrabă, să‑i „cauți”, în primul rând, cu inima, iar aici iubirea joacă un rol fundamental.
Dincolo de aspectul emoțional, iubirea este o legătură între două ființe, iar această iubire poate fi exprimată față de Zeus prin rugăciune, dar mai ales prin fapte. Iubirea este ceea ce leagă case, membri ai familiei, prieteni și îi aduce pe oameni împreună pentru a crea copii și lista poate continua.
Programele evreilor care au abuzat și au degradat acest sentiment au făcut‑o tocmai pentru a‑l elimina complet din lume. „Iubirea” creștinismului este doar o construcție fictivă menită să justifice o situație abuzivă. Sunt aceleași litere, dar în realitate vorbim despre lumi complet diferite. Omul poate redescoperi iubirea în Zevism, așa cum redescoperă multe alte lucruri. Pentru aceasta este necesară o minte deschisă. Zeii își poartă de grijă urmașii lor.
La început, sau atunci când cineva tocmai s‑a dedicat, așa cum este menționat în ToZ, este important să‑și acorde timp pentru a construi relația cu Zeus și cu Zeii. Acest lucru nu ține de comunicare verbală sau de viziuni, ci există multe alte căi. Una dintre ele este încercarea de a simți energia lui Zeus, practicarea Ritualurilor Standard (fie în plan fizic, fie în templul astral), precum și, desigur, meditația și războiul spiritual sau activismul.
Pe măsură ce înaintezi, intuiția și mintea ta se vor apropia tot mai mult de Zei, iar în mod firesc vei primi mai multe influențe din partea lor. Acestea pot fi foarte subtile, aproape invizibile. Felul în care cineva ajunge să fie luat în serios de Zei și, prin urmare, să‑și construiască relația cu ei, este prin a face muncă pentru Zeus. Oricât s‑ar repeta acest lucru, nu poate fi subliniat suficient: aceasta este cea mai bună cale de a‑ți construi relația cu Zeii. În vremuri de război, Zeii îi iau în serios pe cei care doresc să se implice în ceea ce sunt și ei înșiși implicați.
Mulți oameni nu tratează cu suficientă seriozitate nici aspectele care țin de relația cu alți zeviști. Zeii doresc ca urmașii lor să fie în pace sau, cel puțin, să nu se afle în conflicte, războaie sau alte situații problematice care împiedică avansarea altor zeviști. Sub masca unor asocieri online lipsite de sens sau a altor activități sterile, nu se câștigă nimic care să ducă la progres în Zevism.
Am văzut ani la rând adevărate cuiburi de discuții fără sens. Acestea nu ajută pe nimeni să avanseze. Majoritatea celor care își petrec timpul astfel nu evoluează și, mai rău decât atât, pot ajunge în probleme din cauza prostiei altora. Calea de a avansa în Zevism și de a rămâne pe acest drum este să iei Zeii în serios și să înțelegi cât de reali sunt.
Acest lucru necesită timp, deoarece mintea multor oameni trebuie mai întâi să ajungă să înțeleagă aceste aspecte.
Este important, de asemenea, să păstrezi în memorie momentele în care ai fost ajutat sau sprijinit. Așa cum s‑a menționat, aceste intervenții pot fi subtile, însă, pe măsură ce cineva înțelege mai mult, ele pot deveni chiar evidente. Cu cât o persoană este mai puțin avansată spiritual, cu atât energiile karmice negative sau alte influențe pot crea mai multe dificultăți, însă Zeii vor încerca să îndrume treptat spre evoluție. În funcție de „cărțile” pe care le‑a primit cineva în viață, de ritmul în care avansează și de loialitatea față de cale, efectele ajutorului oferit de Zei pot varia considerabil. Scopul Zevismului este tocmai acela de a amplifica această susținere.
Deoarece fiecare ființă are moduri diferite de a comunica și de a înțelege, Zeii pot alege căi diferite pentru fiecare persoană. Acest lucru se leagă și de Demonul Gardian al fiecăruia. Eu am avut întotdeauna o relație cu Zeii bazată pe disciplină, datorie și iubire, cu un caracter aproape militar. Alți oameni pot fi tratați diferit, într‑un ritm diferit, deoarece fiecare este unic și suntem cu toții indivizi distincți. Însă, în esență, Zeii nu sunt risipitori. Este nevoie să fii măcar puțin serios pentru a putea fi tratat într‑un mod serios.
De exemplu, un om încăpățânat care insistă să facă în mod repetat lucruri greșite poate fi pus „pe pauză” până când decide să‑și schimbe comportamentul, de cele mai multe ori după numeroase avertismente. Pot veni mesaje de îndrumare sau de grijă, iar dacă acestea sunt ignorate sau aruncate la coș, ele pot înceta până când problema nerezolvată este, în cele din urmă, confruntată și rezolvată.
Cu cât cineva este mai începător, cu atât Demonii vor încerca să‑l ajute mai „îndeaproape”, însă, așa cum se spune în Al Jilwah, aceste influențe pot fi destul de obscure, nevăzute în acest caz. Unii zeviști își vor aminti că, în momentul dedicării (mai ales cei care au fost mai deschiși în mod natural sau prin vieți anterioare), în primii ani Zeii erau mult mai „deasupra” lor, purtându‑le de grijă într‑un mod mai direct.
Acest lucru se întâmplă din motive evidente. Când intri în armată, cineva te îndrumă la început, îți arată cum stau lucrurile, însă, pe măsură ce avansezi, se așteaptă să începi să faci singur lucruri pentru a crește. În această etapă, se așteaptă ca oamenii să evolueze. Scopul meditației este tocmai acela de a începe să‑ți deschidă ochii, astfel încât să poți vedea aceste semne și să devii treptat un participant la Miracolele lui Zeus.
Un eveniment frecvent este acela în care adresezi întrebări Zeilor, iar dacă ei nu pot transmite răspunsul direct, te vor îndruma către un text, te vor determina să cauți acolo unde ceva a fost deja explicat, clerul poate oferi un răspuns sau poți vedea întrebarea ta formulată și lămurită de altcineva.
De aceea este o chestiune de viață și de moarte ca ToZ‑ul nostru să rămână accesibil omenirii, iar cunoașterea din el să fie păstrată pentru totdeauna, fără corupere. Pentru că, într‑un anumit sens, planul Zeilor se manifestă fizic în această cunoaștere. Dușmanul are cărțile sale, iar acum le avem și noi pe ale noastre. Acest lucru este deja pregătit și structurat, iar omul poate găsi totul printr‑o căutare fizică, fără a fi nevoit să devină extrem de avansat mai întâi pentru a primi îndrumări de bază. Toate acestea reprezintă o cale rapidă către cunoaștere și înțelegere.
De‑a lungul anilor, unii zeviști au fost închiși la minte deoarece, în anumite cazuri, ideea că Zeii sunt alte ființe, care pot avea o voință diferită sau chiar opusă voinței proprii, poate fi greu de acceptat. Pentru a exemplifica, fie că este vorba de un consumator de droguri sau de cineva care își face singur rău, persoana poate fi împinsă să lase în urmă această stare și să se îmbunătățească.
Pentru a ilustra: Zeii pot dori ca o persoană să renunțe la un obicei personal dăunător, precum consumul de droguri. Dacă omul insistă să rămână pe calea greșită, el va fi blocat.
La un moment dat, cineva poate fi „bine” la nivelul la care se află, însă atunci când dorește să urce la un nivel superior, lucrurile care apasă asupra sufletului trebuie lăsate în urmă, de cele mai multe ori, bagaje fără valoare și lucruri lipsite de sens. Fiecare zevist avansat privește înapoi și știe întotdeauna că a făcut bine ascultând. După ce ai învățat cum este existența dincolo de mizeria spirituală, nu mai poți suporta viața trăită în ea.
Această rezistență poate crea un conflict, în urma căruia omul își închide mintea, ignoră avertismente serioase sau se blochează singur. În astfel de cazuri, Zeii nu pot forța pe cineva să fie scos de pe această cale, deoarece energia necesară pentru a face acest lucru ar fi pur și simplu enormă, mai ales când unii oameni se află acolo prin propria alegere. Nimic nu poate înlocui responsabilitatea personală. Totuși, cu cât cineva persistă mai mult, cu atât avertismentele vor deveni mai insistente. Această insistență se poate manifesta prin blocaje sau prin alte semne, cum ar fi avertizări subtile asupra unor potențiale dezastre.
În cazul lucrurilor bune, deoarece Daimonii, de cele mai multe ori, îi motivează pe oameni să facă lucruri benefice pentru ei înșiși și pentru ceilalți, vei simți inspirație sau îți va veni ideea de a face ceva care să îmbunătățească un aspect al vieții tale. Aceste impulsuri pot fi notate și urmate, dacă le consideri întemeiate și alegi să le pui în practică. Daimonii pot inspira și din interior, întrucât pot influența inima și mintea omului. Istoria noastră este ceea ce este deoarece Demonii ne‑au inspirat să ieșim din peșteri, să nu mai fim ca niște viermi și să ne dezvoltăm pe noi înșine și lumea noastră.
Dacă cele de mai sus lasă ceva fără răspuns, nu ezitați să întrebați.
- Înaltul Preot Hooded Cobra 666
Sursa originală: https://ancient-forums.com/threads/building-a-fast-track-relationship-with-zeus.44301/